Ce înseamnă insolvență ?

În România, există două acte normative, cu caracter general, care reglementează procedura insolvenței, Legea nr. 85/2006 și Legea nr. 85/2014.

Noțiunea de insolvență este definită în cuprinsul ambelor acte normative.

În bâză Legii nr. 85/2006, potrivit art. 3 pct. 1 insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile:

a) insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadentă, nu a plătit datoria sa fată de creditor; prezumția este relativă;

b) insolventă este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadentă datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănesti disponibile la data scadenței.

În baza Legii nr. 85/2014, potrivit art. 5 alin. 1 pct. 29 insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile, astfel:

a) insolvența debitorului se prezumă atunci când acesta, după 60 de zile de la scadentă, nu a plătit datoria sa fată de creditor; prezumția este relativă;

b) insolvența este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadentă datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănesti disponibile la data scadenței.

Noțiunea de insolvența nu trebuie confundată cu noțiunea de insolvabilitate.

Pentru a afla ce se înțelege prin noțiunea de insolvabilitate vă rugăm să accesați pagina “Ce înseamnă insolvabilitatea ?”

Echipa DPA Legal