Executarea silită

Executarea de bunăvoie a obligațiilor / Executarea silită a obligațiilor / Titlul executoriu / Creanța certă, lichidă și exigibilă / Prescripția dreptului de a utiliza executarea silită / Urmărirea bunurilor mobile sau imobile, poprirea / Contestația la executare / Cum vă putem ajuta

Executarea de bunăvoie a obligațiilor

Potrivit legii și regulilor privind buna credință orice debitor este ținut să-și îndeplinească obligațiile asumate de bunăvoie, independent de natura și obiectul acestora ( ex. obligația de a încheia un anumit contract, obligația de a preda un bun comandat, obligația de a restitui o sumă de bani împrumutată etc ).

În situația în care un debitor nu-și îndeplinește obligațiile de bunăvoie creditorul este îndreptățit să obțină concursul autorităților statului in vederea forțării debitorului să-și execute obligațiile asumate.

Pentru mai multe detalii privind raporturile dintre creditori și debitori vă rugăm accesați secțiunea Relațiile creditor vs debitor.

Executarea silită a obligațiilor

Modalitatea prin care creditorul poate obține forțarea debitorului în îndeplinirea obligațiilor poartă denumirea de executare silită.

Executarea silită este o procedură care se realizează cu permisiunea instanțelor judecătorești și prin mijlocirea unui executor judecătoresc.

Titlul executoriu

La baza oricărei executari silite trebuie să existe un titlu executoriu.

Titlul executoriu este un document care menționează obligația ce trebuie îndeplinită de debitor și care poate fi prezentat unui executor judecătoresc în vederea punerii în executare.

Legea reglementează o serie de înscrisuri ce constituie titluri executorii ( ex. o hotărâre judecătorească, o hotărâre arbitrală, un cec, un bilet la ordin, un contract de credit, un contract de ipotecă, un înscris autentificat de un notar public etc ).

De reținut că numai legea este cea care stabilește înscrisurile ce reprezintă titluri executorii.

Părțile nu pot să genereze înscrisuri ce reprezintă titluri executorii, altele decât cele prevăzute în mod expres și limitativ de lege.

Pentru mai multe informații legate de încheierea contractelor vă rugăm accesați secțiunea Întocmirea și negocierea contractelor.

Creanța certă, lichidă și exigibilă

Pentru inițierea unei executări silite nu este suficientă existența unui titlu executoriu, fiind necesară și existența unei creanțe certe, lichide și exigibile.

Cu alte cuvinte, la momentul începerii executării silite obligația debitorului trebuie să fie ajunsă la scadență și să fie clară atât sub aspectul naturii sale, cât și al întinderii.

Prescripția dreptului de a utiliza executarea silită

Dreptul de a iniția procedura executării silite este limitat în timp, creditorul fiind obligat să apeleze la această procedura în cadrul termenelor prevăzute de lege și / sau de părți.

Ca regulă generală dreptul de a utiliza procedura executării silite trebuie exercitat în termen de 3 ani de la momentul când toate condițiile pentru declanșarea procedurii sunt îndeplinite. Cu alte cuvinte, în termen de 3 ani de la momentul la care obligația debitorului ajunge la scadență creditorul are posibilitatea de a demara procedura executării silite.

În situația în care termenul de prescripție extinctiva a dreptului de a utiliza procedura executării silite s-a împlinit debitorul se poate opune cu succes oricărei proceduri demarate de creditor împotriva sa.

Cu alte cuvinte, după împlinirea termenului de prescripție extinctivă creditorul nu mai poate obține forțarea debitorului în îndeplinirea obligațiilor ce îi revin.

Urmărirea bunurilor mobile sau imobile, poprirea

În general procedura executării silite poate îmbrăca trei forme: (i) executarea silită mobiliară ( procedură ce urmărește valorificarea unor bunuri mobile ), (ii) executarea silită imobiliară ( procedură ce urmărește valorificarea unor bunuri imobile ) și (iii) poprirea ( procedură ce urmărește în principal sume de bani ).

Ca regulă generală creditorul este cel care hotărăște procedura prin care debitorul urmează să fie forțat să-și îndeplinească obligațiile.

Formele executării silite pot fi folosite, la latitudinea creditorului, fie în mod succesiv, fie în mod cumulativ.

Contestația la executare

Orice neregularitate privind procedura de executare silită, independent de persoana care o generează ( creditor, debitor, executor judecătoresc, terț etc ) poate fi corectată prin intermediul instanțelor judecătorești prin intermediul unei cereri ce poartă denumirea de contestație la executare.

Efectele admiterii unei contestații la executare sunt diverse și pot consta în: anularea unui act de executare silită ( ex. o adresă de înființare a popririi ), anularea unei întregi executări silite, modificarea unui act întocmit de executorul judecătoresc, obligarea executorului judecătoresc să procedeze într-un anume fel, partajarea bunurilor urmărite etc.

Contestația la executare este o procedură care se instrumentează de către instanța de judecată, procedură care se desfășoară cu o urgență sporită.

Cum vă putem ajuta

Echipa noastră de avocați vă poate acorda consultanță juridică, asistență juridică și reprezentare în ceea ce privește orice procedură de executare silită, atât în fața executorilor judecătorești cât și în fața instanțelor judecătorești, astfel încât drepturile și interesele dumneavoastră legitime să fie protejate, cum ar putea fi:

• verificarea actelor și condițiilor necesare începerii executării silite;
• obținerea unui titlu executoriu;
• sesizarea executorului judecătoresc în vederea demarării procedurii;
• consiliere în ceea ce privește forma cea mai adecvată și rapidă de executare;
• asistență juridică și reprezentare în cadrul unui proces având ca obiect o contestație la executare;
• anularea unui act de executare silită întocmit în mod nelegal;
• anularea întregii executării silite pe motiv că a intervenit prescripția extinctivă;
• anularea executării silite pe motiv de existență a unor clauze abuzive în contractul încheiat;
• partajarea bunurilor proprietatea debitorului și a soțului / soției.

Informații suplimentare privind executarea silită