Proprietatea comună – noțiune/Regimul juridic al proprietății comune/Încetarea proprietății comune – partajul/Cum vă putem ajuta
Proprietatea comună – noțiune
În marea majoritate a cazurilor dreptul de proprietate asupra unui bun aparține unei singure persoane fizice/juridice.
Cu toate acestea, în practică există o serie de situații când dreptul de proprietate asupra unui bun aparține, în același timp, mai multor persoane (în anumite cazuri în cote exact stabilite, iar în alte cazuri în cote prezumate).
În aceste cazuri se vorbește de existența unei proprietăți comune care poate îmbrăca două forme: (i) coproprietatea (caz în care fiecare titular are o cotă exact stabilită din dreptul de proprietate asupra bunului comun), (ii) proprietatea comună în devălmășie (caz în care fiecare titular are o cotă determinabilă din dreptul de proprietate asupra bunului comun).
Ca regulă generală proprietatea comună sub forma coproprietatii apare în situația în care o persoană decedează iar bunurile acesteia se transmit către doi sau mai mulți moștenitori, pe când proprietatea comună sub forma devălmășiei se întâlnește în cazul soților.
În cazul proprietății comune, indiferent de tipul acesteia (coproprietate sau devălmășie) dreptul de proprietate asupra bunului comun este împărțit între mai multe persoane fizice și/sau juridice.
Regimul juridic al proprietății comune
Față de faptul că dreptul de proprietate asupra aceluiași bun aparține, în același timp, mai multor persoane, regimul juridic al proprietății comune este ușor diferit față de regimul juridic al proprietății având un singur titular, fiind caracterizat, în linii generale astfel:
- în cazul coproprietății fiecare titular al cotei părți din dreptul de proprietate poate să dispună în mod liber de cota sa (de ex. să o vândă etc.);
- fiecare proprietar poate să folosească bunul comun fără însă să împiedice folosința altui proprietar;
- fiecare proprietar are dreptul la beneficiile bunului comun corespunzător cotei sale părți din dreptul de proprietate;
- fiecare proprietar este ținut să suporte sarcinile bunului comun (ex. cheltuielile de întreținere și conservare) corespunzător cotei sale părți din dreptul de proprietate;
- fiecare proprietar poate să încheie acte de conservare privind bunul comun fără acordul celorlalți;
- actele de dispoziție asupra bunului comun se încheie cu acordul tuturor proprietarilor;
- fiecare proprietar poate să figureze singur în orice proces privind bunul comun etc.
Încetarea proprietății comune – partajul
Proprietatea comună, indiferent de tipul acesteia (coproprietate sau devălmășie) poate să înceteze oricând prin partaj.
Partajul reprezintă operațiunea juridică (și uneori materială) prin care starea de proprietate comună încetează.
Finalizarea partajului se poate realiza, în funcție de circumstanțe, în mai multe feluri:
- bunul comun este împărțit în materialitatea sa, atunci când acest lucru este posibil, iar fiecare proprietar primește o parte asupra căruia va deține un drept de proprietate exclusivă;
- bunul comun este atribuit unuia sau unora dintre proprietarii comuni, în proprietate exclusivă, iar restul primesc despăgubiri bănești;
- bunul comun este vândut iar prețul este împărțit între proprietari.
Ca regulă generală dreptul de a solicita partajul poate fi exercitat de către oricare dintre proprietari oricând.
Partajul poate fi realizat fie prin învoiala tuturor proprietarilor, fie prin intermediul instanțelor judecătorești.
Cum vă putem ajuta
Avocații noștri vă pot consilia în orice problema legată de efectuarea unui partaj:
- consultanță juridică și asistență juridică în cazul unui partaj prin învoiala părților;
- asistență juridică și reprezentare în cadrul unui partaj aflat pe rolul unei instanțe judecătorești.
Accesați serviciile juridice oferite de avocații DPA:
Alte informații privind Dreptul de proprietate
În cazul accesiunii imobiliare artificiale constructorul este de rea credința atunci când edifică construcția știind că terenul nu-i aparține
Un nou succes al echipei DPA în materia dreptului civil Dumitru, Popescu și Asociații a asistat și reprezentat proprietarii unui imobil împotriva pretențiilor ridicate de o persoană în baza accesiunii imobiliare artificiale. În urma
Dreptul de retenție vs Contravaloarea lipsei de folosință
1. În cazul dreptului de retenție stabilit printr-o hotărâre judecătorească, de când începe să-și producă efectele acest drept? 2. Titularul dreptului de retenție are dreptul de a folosi bunul grevat de acest drept? 3.
Titularul dreptului de retenție nu are dreptul de a folosi bunul și poate fi obligat la plata contravalorii lipsei de folosință a bunului
Un nou succes al echipei DPA în materia dreptului civil În urma demersurilor întreprinse, Dumitru, Popescu și Asociații a obținut în instanță recunoașterea teoriei, potrivit căreia, titularul unui drept de retenție asupra unui bun
Alte informații privind Moștenirea legală
Alte informații privind Partajul
Alte informații privind Situația juridică a unui imobil
În cazul accesiunii imobiliare artificiale constructorul este de rea credința atunci când edifică construcția știind că terenul nu-i aparține
Un nou succes al echipei DPA în materia dreptului civil Dumitru, Popescu și Asociații a asistat și reprezentat proprietarii unui imobil împotriva pretențiilor ridicate de o persoană în baza accesiunii imobiliare artificiale. În urma
Dreptul de retenție vs Contravaloarea lipsei de folosință
1. În cazul dreptului de retenție stabilit printr-o hotărâre judecătorească, de când începe să-și producă efectele acest drept? 2. Titularul dreptului de retenție are dreptul de a folosi bunul grevat de acest drept? 3.
Titularul dreptului de retenție nu are dreptul de a folosi bunul și poate fi obligat la plata contravalorii lipsei de folosință a bunului
Un nou succes al echipei DPA în materia dreptului civil În urma demersurilor întreprinse, Dumitru, Popescu și Asociații a obținut în instanță recunoașterea teoriei, potrivit căreia, titularul unui drept de retenție asupra unui bun
