Noțiune / Regimul juridic aplicabil / Constituirea dreptului / Conținutul dreptului / Cum vă putem ajuta
Noțiune
Ca regulă generală titularul dreptului de proprietate asupra unei construcții este și titularul dreptului de proprietate asupra terenului aferent ( ex. terenul de sub construcție, precum și terenul necesar exploatării normale a construcției ).
În anumite situații titularul dreptului de proprietate asupra unei construcții nu este și titularul dreptului de proprietate asupra terenului aferent, având asupra acestuia numai un drept de folosință.
Dreptul de superficie este un drept compus din două drepturi distincte: (i) dreptul de proprietate asupra unei construcții și (ii) dreptul de folosință asupra terenului aferent ( ex. terenul de sub construcție și terenul excedentar necesar exploatării normale a construcției ).
Dreptul de superficie este diferit de situația persoanei care este titulară a dreptului de proprietate asupra unei construcții și are un anumit teren aferent în folosință, atribuit de autoritățile statului român anterior anilor 1990. Pentru această din urmă situație vă rugăm consultați secțiunea Dreptul de folosință asupra terenului sau secțiunea Ordinul Prefectului.
Regimul juridic aplicabil
În România dreptul de superficie cunoaște două reglementări distincte, în funcție de data la care dreptul a luat ființă.
Drepturile de superficie dobândite anterior datei de 01.10.2011 sunt reglementate de vechiul Cod civil.
În schimb, drepturile de superficie dobândite începând cu data de 01.01.2011 sunt reglementate de noul Cod civil.
Constituirea dreptului
Dreptul de superficie poate fi constituit prin diverse forme: (i) prin intermediul unui contract, (ii) prin intermediul unui testament, (iii) prin uzucapiune etc.
Prin intermediul contractului dreptul de superficie poate fi constituit atât cu titlu oneros ( ex. contra unei sume de bani lunare / anuale etc ), cât și cu titlu gratuit ( fără niciun fel de contraprestație în schimb ).
Conținutul dreptului
Fiind un drept complex, dreptul de superficie privește ( în același timp ) atât dreptul de proprietate asupra construcției, cât și dreptul de folosință asupra terenului.
Ca regulă generală dreptul de superficie se exercită în condițiile expuse prin actul de constituire ( ex. prin contractul care a dat naștere acestui drept ).
Titularul dreptului poate să dispună în mod liber de acesta ( ex. prin vânzare, prin donație etc ).
Ceea ce trebuie subliniat este faptul că, atâta timp cât construcția există pe teren, dreptul de folosință asupra terenului nu poate fi înstrăinat și / sau grevat ( ex. prin constituirea unei ipoteci ) decât odată cu dreptul de proprietate asupra construcției.
În situația în care titularul dreptului de superficie este tulburat în exercitarea dreptului său, acesta beneficiază de un remediu legal constând în acțiunea confesorie, acțiune care poate fi exercitată oricând și împotriva oricărei persoane ( inclusiv împotriva titularului dreptului de proprietate asupra terenului ).
Acțiunea confesorie este acțiunea prin care titularul dreptului de superficie solicită instanței să i se recunoască dreptul și să-i fie protejat.
Cum vă putem ajuta
Echipa noastră de avocați vă poate ajuta în ceea ce privește orice aspect legat de dreptul de superficie:
- stabilirea dacă dumneavoastră sunteți titularul unui drept de superficie sau unui alt drept asemănător;
- identificarea regimului juridic aplicabil dreptului de superficie;
- stabilirea conținutului dreptului de superficie ( ce puteți și ce nu puteți realiza în calitate de superficiar );
- protejarea dreptului dumneavoastră de superficie în cadrul unui litigiu.
Informații suplimentare privind dreptul de superficie
Dreptul de superficie
Servicii complete în materia dreptului de superficie Ca regulă generală, proprietarul unei construcții este și proprietarul terenului aferent construcției și vice-versa. Cu titlu de excepție, există posibilitatea ca proprietarul unei construcții să nu fie
Dreptul civil
Soluții în domeniul dreptului civil Dreptul civil reprezintă cea mai vasta materie în domeniul juridic românesc, față de faptul că reglementează majoritatea raporturilor juridice de drept privat dintre persoane, atât fizice, cât și juridice. În