Societatea (comercială) românească confidențială întocmai ca o societate de tip offshore

Statul român reglementează printr-o serie de acte normative atât comerțul, cât și comercianții.

Începând cu data de 01.01.2011, potrivit legislației române, noțiunea de comerciant a fost inclusă în noțiunea mai largă de profesionist cu scop lucrativ.

Pentru ca o persoană să poată desfășura, în mod legal, activități de comerț pe teritoriul României aceasta, în funcție de tipul de activitate pe care alege să-l desfășoare, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, cerințele legale stabilite de diverse acte normative.

Majoritatea comercianților din România sunt organizați sub forma de societăți (denumirea anterioară datei de 01.01.2011 fiind de societăți comerciale).

Unul din actele normative generale care stă la baza reglementării societăților (societăților comerciale n.s.) este Legea nr. 31/1990 denumită Legea societăților (Legea societăților comerciale n.s.).

Ca regulă generală, în România pot fi înființate următoarele tipuri de societăți (societăți comerciale n.s.):

• societăți în nume colectiv (S.N.C.);

• societăți în comandită simplă (S.C.S.);

• societăți în comandită pe acțiuni (S.C.A.);

• societăți pe acțiuni (S.A.);

• societăți cu răspundere limitată (S.R.L.).

În acest sens sunt prevederile art. 2 din Legea nr. 31/1990:

”Dacă prin lege nu se prevede altfel, societăţile cu personalitate juridică se constituie în una dintre următoarele forme:

• a) societate în nume colectiv;

• b) societate în comandită simplă;

• c) societate pe acţiuni;

• d) societate în comandită pe acţiuni şi

• e) societate cu răspundere limitată“.

În România, în principiu, fiecare și toate societățile (comerciale) sunt supuse înregistrării în cadrul unui registru de publicitate denumit Oficiul Național al Registrului Comerțului (O.N.R.C.) sau prescurtat registrul comerțului.

Înregistrarea societăților în registrul comerțului privește două aspecte principale:

• înființarea societăților;

• modificările societăților.

În acest sens sunt prevederile art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 26/1990:

„(1) Înainte de începerea activităţii economice, au obligaţia să ceară înmatricularea sau, după caz, înregistrarea în registrul comerţului următoarele persoane fizice sau juridice: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, societăţile comerciale, companiile naţionale şi societăţile naţionale, regiile autonome, grupurile de interes economic, societăţile cooperative, organizaţiile cooperatiste, societăţile europene, societăţile cooperative europene şi grupurile europene de interes economic cu sediul principal în România, precum şi alte persoane fizice şi juridice prevăzute de lege.

(2) În cursul exercitării activităţii lor sau la încetarea acesteia, persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a solicita înscrierea în acelaşi registru a menţiunilor privind actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege”.

Registrul comerțului este un registru public care poate fi consultat de orice persoană.

În acest sens sunt prevederile art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 31/1990:

„(1) Registrul comerţului este public.

(2) Oficiul registrului comerţului este obligat să elibereze, pe cheltuiala persoanei care a făcut cererea, copii certificate de pe înregistrările efectuate în registru şi de pe actele prezentate, precum şi informaţii despre datele înregistrate în registrul comerţului şi certificate constatatoare că un anumit act sau fapt este ori nu este înregistrat”.

Față de caracterul public al registrului comerțului, în principiu, orice persoană poate afla oricând cine sunt asociații, respectiv acționarii unei anumite societăți (comerciale), indiferent de tipul acesteia (societate în nume colectiv, societate în comandita simplă, societate în comandita pe acțiuni, societate pe acțiuni, societate cu răspundere limitată).

În anumite situații o persoană poate dori ca publicul să nu cunoască calitatea sa de asociat, respectiv de acționar în cadrul unei anumite societăți (comerciale).

Una din posibilitățile pe care le are această persoană este să apeleze la o societate de tip offshore care să dețină în locul acesteia calitate de asociat, respectiv de acționar în cadrul unei societăți înființate în România.

Societățile de tip offshore sunt cunoscute ca păstrând, în principiu, o confidențialitate deplină asupra persoanelor care dețin calitatea de asociat sau după caz de acționar în cadrul acestora.

Societățile de tip offshore se înființează și funcționează potrivit legislației aplicabile statului unde iau naștere (ex: Panama, Belize, Cipru, Dubai, Hong Kong etc).

Legislația din România permite unei persoane să dețină calitatea de acționar în cadrul unei societăți înființate pe teritoriul României, într-un mod confidențial, fără ca persoană respectivă să fie nevoită să apeleze la o societate de tip offshore.

În acest sens, o persoană care dorește să dețină calitatea de acționar în cadrul unei societăți din România, într-un mod confidențial, poată hotărâ să înființeze o societate pe acțiuni.

Societatea pe acțiuni poate avea capitalul social format din:

• numai acțiuni nominative;

• numai acțiuni la purtător;

• acțiuni nominative și acțiuni la purtător.

În acest sens sunt prevederile art. 91 alin. 1 din Legea nr. 31/1990:

„În societatea pe acţiuni, capitalul social este reprezentat prin acţiuni emise de societate, care, după modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtător „.

Acțiunile nominative sunt la rândul lor de două feluri:

• acțiuni nominative emise în formă materială;

• acțiuni nominative emise în formă dematerializata care se înscriu în registrul acționarilor.

Transferul acțiunilor nominative emise în formă materială se realizează prin efectuarea acestei mențiuni atât pe titlu (acțiunea propriu-zisă) cât și în registrul acționarilor.

Transferul acțiunilor nominative emise în formă dematerializata se realizează prin efectuarea acestei mențiuni în registrul acționarilor.

În acest sens sunt prevederile art. 98 alin. 1 din Legea nr. 31/1990:

„Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă materială se transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor şi prin menţiunea făcută pe titlu, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă dematerializată se transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea şi alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acţiunilor”.

Transferul acțiunilor la purtător se realizează prin simpla predare a acestora.

În acest sens sunt prevederile art. 99 din Legea nr. 31/1990:

„Dreptul de proprietate asupra acţiunilor la purtător se transferă prin simpla tradiţiune a acestora”.

În principiu, orice modificare privind structură asociaților, respectiv acționarilor unei societăți (comerciale) înființate în România trebuie să fie înregistrată în registrul comerțului, devenind astfel publică.

Cu toate acestea, transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor emise de o societate pe acțiuni nu trebuie înregistrată în registrul comerțului.

În acest sens sunt prevederile art. 134 alin. 3 din Normele Metodologice din 10 octombrie 2008 privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor:

„Transmiterea dreptului de proprietate asupra acţiunilor, cu excepţia acţiunilor aparţinând comanditaţilor din societăţile în comandită pe acţiuni, nu se înregistrează în registrul comerţului”.

Față de aceste împrejurări o persoană care dorește să dețină calitate de acționar în cadrul unei societăți pe acțiuni înființate în România, într-un mod confidențial, poate opta pentru înființarea unei astfel de societăți de către anumite persoane, iar ulterior poate să dobândească acțiunile societății, fără că aceasta dobândire să devină accesibilă publicului larg.

Pentru mai multe detalii referitoare la caracteristicile confidențiale ale unei societăți pe acțiuni vă rugăm să ne contactați.

Echipa DPA Legal

Accesați serviciile juridice oferite de avocații DPA:

Alte informații privind Cesiunea părților sociale/acțiunilor

Alte informații privind Confidențialitatea informațiilor

Alte informații privind Verificarea situației unei companii